- a face agitaţie
- to go / to be on / to take the stump.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
agitator — AGITATÓR, OÁRE, agitatori, oare, s.m. şi f., s.n. I. s.m. şi f. Persoană care face agitaţie (politică) în vederea unei acţiuni. ♦ Mijloc prin care se realizează agitaţia (3). II. s.n. 1. (chim.) Dispozitiv sau aparat care serveşte la amestecarea… … Dicționar Român
mişcare — MIŞCÁRE, mişcări, s.f. Acţiunea de a (se) mişca şi rezultatul ei. 1. 1. Ieşire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziţiei; deplasare a unui obiect sau a unei fiinţe. ♢ Mişcare seismică = cutremur de pământ. Mişcări … Dicționar Român
fierbe — FIÉRBE, fierb, vb. III. 1. intranz. şi tranz. A trece sau a face să treacă (un lichid) în stare de vapori, prin formarea, sub acţiunea căldurii, în întreaga masă a lichidului, a unor bule de vapori care se ridică la suprafaţă. ♢ intranz.… … Dicționar Român
clocot — CLÓCOT, clocote, s.n. 1. Mişcare zgomotoasă pe care o face un lichid când fierbe. ♦ p. gener. Mişcare zgomotoasă produsă de o masă de lichid. 2. fig. Zbucium, agitaţie (zgomotoasă), frământare (sufletească, socială). [var.: (pop.) cólcot s.n.] –… … Dicționar Român
agita — AGITÁ, agít, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) mişca repede încoace şi încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. ♦ tranz. A amesteca două sau mai multe substanţe prin clătinarea lor (într un vas). 2. refl. (fam.) A se manifesta prin… … Dicționar Român
manifest — MANIFÉST, Ă, manifeşti, ste, s.n., adj. 1. Declaraţie prin care şeful statului, guvernul, un partid politic, o grupare literară etc. îşi face cunoscute în mod public programul, hotărârile, concepţiile, intenţiile etc.; text cu conţinut politic,… … Dicționar Român
turbulent — TURBULÉNT, Ă, turbulenţi, te, adj. 1. (livr.) Care face gălăgie; care produce dezordine. 2. (fiz.; despre fluide) Care prezintă în masa lui vârtejuri, agitaţie. – Din fr. turbulent, lat. turbulentus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
astâmpăra — ASTÂMPĂRÁ, astấmpăr, vb. I. refl. şi tranz. 1. A (se) linişti, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma; a (se) cuminţi. 2. A scădea sau a face să scadă (în intensitate), a înceta sau a face să înceteze. [var.: (pop.) stâmpărá, vb. I.] – Din… … Dicționar Român
hara — HÁRA: hara para adv. În neorânduială. ♢ A face hara para a) a produce dezordine; b) a face un lucru de mântuială. /Onomat. Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX hára interj. – Exprimă mîrîitul cîinelui, ca şi ideea de a sfîşia. Creaţie… … Dicționar Român
sfădi — SFĂDÍ, sfădesc, vb. IV. 1. refl. recipr. şi tranz. (pop.) A (se) certa; a (se) dojeni, a (se) mustra. ♦ refl. recipr. A se hărţui, a se tachina. ♦ intranz. fig. A face zgomot, zarvă, agitaţie. 2. tranz. (înv.) A înfrunta; a probozi. – Din … Dicționar Român
incendia — INCENDIÁ, incendiez, vb. I. tranz. A da foc, a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). ♦ fig. A aţâţa la război, la revoltă, a îndemna la acţiuni violente. [pr.: di a] – Din fr. incendier. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român